Citeam pe unele bloguri de ce e bine si de ce nu e bine sa pleci de acasa. Eu sunt de parere ca cel mai bine pentru tine e sa incepi sa te maturizezi singur fara sa ti se spuna in stanga si in dreapta ce e bine si ce nu e bine sa faci, ca “noi am trecut prin asta si te invatam de bine”, ca “noi am facut asa si asa trebuie ca sa reusesti” , sau invers. Daca vrei sa fi matur si responsabil si sa nu mai stai toata viata dupa fusta mamicii sau pantalonu’ taticului, tre sa faci ce crezi tu ca e bine.
“Nu e bine sa iti iei laptop…” - dar nu am cerut o parere, pur si simplu faceam conversatie pentru ca eu tot imi iau. Sunt banii mei, decizia mea.
“De ce sa iti iei masina in loc sa strangi bani pentru casa” – ca sa nu mai cer de fiecare data masina ta cand vreau sa ma duc cu prietenii undeva, pentru ca bani de casa o sa strang in 30 de ani (asta intr-un caz bun) si pana atunci sunt obligat sa stau cu voi, pentru ca daca as sta cu chirie nu as mai strange bani de casa, pentru ca vreau sa am ceva al meu.
“Ne-am sacrificat sanatatea ca sa iti fie tie bine” – nu, ti-ai sacrificat-o pentru ca asa ai vrut tu, ca sa iti fie si tie bine apoi.
“De ce sa iti faci casa cand poti sta cu noi, uite cat de mare am facut-o, ce rost are sa te mai chinui si tu” – pentru ca imi place sa ma chinui, ca ma chinui pentru mine, pentru ca as sta sa va ascult mereu reprosurile cand nu am timp sa va ajut, pentru ca imi faceti voi programul, pentru ca nu va convine de prietena (-ul) mea (meu).
Intotdeauna se vor gasi fraze de reprosat, de neplacere daca ramai, dar e in interesul lor sa ramai. In nici o familie nu va fi altfel. Iar daca stai cu iubita (-ul) intotdeauna se va gasi ceva de comentat si la adresa ei (lui). Intodeauna ca parinte vrei ceva mai bun pentru copilul tau, pentru ca el e tot ce ai putut tu avea mai bun. Niciodata nu il vei vedea ca pe un lamer, niciodata nu el va fi vinovat de ceva, ci ceilalti. Sau daca e vinovat cu ceva intotdeauna va avea o scuza plauzibila.
Mintea unui copil se formeaza in primul rand in mediul unde este crescut, apoi anturajul din care face parte. Desi eu sunt de parere ca daca a fost crescut cum trebuie stie sa-si aleaga corect si anturajul in care se formeaza pe viitor. Asa ca totul pleaca de la parinti. Daca intalnesti copii prosti, nesimtiti, needucati, ipocriti e de la parinti.
Si parinti se lovesc intotdeauna de comportamentul odraslei care si-au crescut-o. Asa ca nu mai judecati copiii cum gandesc, cum se comporta pentru ca voi i-ati educat asa. Aveti ceea ce meritati.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu