O floare care a prin o buruiana, dupa ani de zile buruiana a crescut si a lasat floarea in bezna, fara sa mai vada soarele... si dupa, buruiana s-a uscat si s-a carat, dar a lasat radacini, iar floarea a inceput sa vada soarele si sa infloreasca iar, dar trebuie sa scape de acele radacini ca sa nu ii mai faca rau mai tarziu.

M-am trezit intr-o balta de cacat din care incerc sa ies, problema e ca nu prea stiu sa inot, dar cu ocazia asta invat... am si inghitit mult cacat cu ocazia asta, dar stiu ca o sa ies din el... dar o sa put ceva vreme, oricat as vrea eu sa nu, tot o sa put o vreme, dar sa vezi apoi ce frumos o sa mai miros!

Nu stiu daca trebuie sa regret ceva, singurul lucru care il regret este ca m-am implicat prea mult in a creea ceva, in a crede in ceva si s-a demonstrat a fi un cosmar in final, un cosmar din care trebuie sa ma trezesc, doar ca m-am trezit demult si incerc sa-l redresez spre "inainte", sa-l transform in ceva frumos, ce mai pot transforma. E greu cand te pui pe tine pe locul II si pe celalat pe locul I, uiti cine mai esti si asta nu e bine, si cel mai trist este ca in tot acest timp nu am primit un semn de multumire ca am facut asta, ca am transformat pe cineva urat in ceva frumos, ca l-am invatat ce e ala Craciun, ce e aia bucurie, ce e aia viata... defapt asta cu viata nu prea am putut pentru ca s-a demonstrat a avea alte idealuri de viata.

Nu poti inlocui persoanele care ies din viata ta, oricat ai incerca nu le poti inlocui, ele vor ocupa intotdeauna un loc, un loc care a ramas gol si care o sa fie mereu rece. Fiecare persoana e unica in felul ei si oricat ar fi de buna sau de rea, aceea persoana daca a trecut prin viata ta nu o poti uita... mai trist e cand iti impui sa o uiti si fir-ar al dracului nu poti.

Pentru mine viata inseamna sa fac ceva bun in ea, sa am alaturi persoane de care imi pasa si carora le pasa de mine, sa dau mai departe viata si sa pretuiesc fiecare moment unic care se intampla in ea. Acele momente unice care ne fac fericiti sau care ne fac mai tari, acea provocare care apare si lupti pentru ea pana iese ceva, si chiar daca nu iese in totalitate macar se vede un pic din lupta pe care ai depus-o. E minunat sa plangi de fericire, e minunat sa plangi de tristete pentru ca asta inseamna ca ai suflet si sentimente, e minunat sa vezi cum se bucura cineva pe care-l ajuti, e minunat sa stii ca ai pe cineva acolo cand ai nevoie de ajutor, e minunat sa bei de fericire si sa te imbeti pana nu mai stii de tine. Asta inseamna viata, asta inseamna sa traiesti, asta inseamna sa ai sentimente.

De ce ai incetat sa mai lupti? De ce ai incercat sa ma inlocuiesti?

O relatie unica

Ce pot sa spun, avem o relatie deosebita... dupa 7 ani inca ma mai poate surprinde :))))

Spre viitor

Tehnologia e buna! Evident, orice lucru bun are si parti negative in el, dar atata timp cat procentul de bun este mai mare ca cel rau, atunci inseamna ca este un lucru bun.
Trebuie sa tinem pasul cu tehnologia, chiar daca vrem, chiar daca nu vrem, caci la un momendat nu o sa-i putem face fata daca nu suntem in pas cu ea. Trebuie sa ne axam pe lucrurile care ne sunt folositoare din tehnologie, asta nu inseamna ca trebuie sa o folosim pe toata, cum ar fi plimbatul prin parc virtual care este un adevarat bullshit.
Spre exemplu, a folosi un telefon cu camera este dupa parerea mea mai util decat sa iti iei un aparat cacacios care are aceleasi performante ca si o camera de telefon. Vrei poze de calitate? Ia-ti in plm un dslr, nu un aparatel si apoi sa-i faci "basinosi" pe aia care au telefon cu camera, care poate e mai bun ca aparatelul tau (pentru posesori de aparatele care critica oamenii cu telefoane mai performante :) ). E util sa folosim gps-ul din telefon decat sa ne cumparam un gps pentru a face la luna update la strazi si locatii sau a cumparat harti peste harti. Nu zic ca nu ar fi una o harta fizica, dar este mult mai usor a folosi un googlemaps si evident mai ieftin.
Parerile sunt impartite, dar daca nu tinem pasul cu tehnologia, macar la un nivel cat de cat mediu, inseamna sa incepem a nu mai comunica cu majoritatea populatiei si a nu ne mai intelege cu ceilalti din jurul nostru care tin cont de avansarea tehnologiei.
Nu trebuie sa ne gandim la un viitor indepartat, cum ca daca sustinem tehnolgia ajungem roboti, ci sa ascultam si de sufletul nostru si sa ne simplificam viata in asa fel incat timpul ramas sa il folosim cat mai frumos in favoarea noastra.