Daca Domnul ne-a dat gura...

Aaaaaa!!! Uneori imi vin in cap multe ganduri, sentimente, frustrari, si toate relele care au dus la o maturizare si la o logica pe care mi-am format-o. Stiu ca o sa aiba o rezolvare mai tarziu toate astea, stiu ca fiecare o sa capete ceea ce merita, dar uneori stau si ma gandesc daca se merita sa mai imi umplu capul cu toate astea. Chiar nu pot uita?! Cred ca as putea uita daca si ceilalti s-ar schimba.

Doamne, cum poti trai ca om, gandindu-te ca doar tu ai dreptate, ca si cand tu ai fi Atotputernicul pe Pamant?! Toti gresim, dar e bine sa stim cand am facut asta si sa indreptam situatia. Daca o lasi asa o sa mai faci si a doua oara, si nu stiu daca mai suporta careva. Cel putin eu una nu sunt la a doua greseala a aceleasi persoane, si a n-a oara o s-o fut in gura (cu gandul doar, ca din partea mea exista un anumit respect, pe care ma bucur ca-l posed).

Intamplari si ganduri #2

Ieri am muncit foarte mult. Casa asta in care ne mutam a fost foarte murdara. Dar nu in sensul ca am frecat mult la o pata, ci totul avea cate o pata care se lua imediat. Dar absolut tot era murdar cu ceva care daca dadeai o data cu carpa gata, era curat. Nu inteleg de ce lumea nu curata ceva ce se poate lua usor. Mai degraba lasi ceva ce se ia greu. Poate aici e o alta logica. Lumea e foarte tacuta, nesociabila, si aici te lovesti de o groaza de hartii. Azi am fost la Politie ca sa fim legali, cu acte in regula. Mare noroc am avut cu patru personae de aici (L, R, A, V). Fiecare ne ajuta in felul lui. E bine sa ajuti. Si eu ajutam, doar ca aici nu prea am cu ce sa mai imi ajut apropiatii. Poate mai tarziu cu un banut ceva, cu o invitatie, dar deocamdata cu nimic. Aici am pofta de toate, mai ales de fructe. Daca in Romania abia ma atingeam de dulciuri si fructe, aici mor dupa ele. Mai ales dupa placintele la cuptor. Au niste placintele tare bune.

Intamplari si ganduri #1

E a 7-ea zi aici si as vrea ca toate sa se rezolve batand din palme. Aseara am visat foarte urat, ai mei aflasera totul si ceilalti incercau sa ma desparta de Iepure. Imi amintesc toate intamplarile pentru care am fost nevoita sa vin aici. Incerc sa uit ca sa nu ma mai imi umplu sufletul de negativism. E destul de greu. Tot trebuie sa ma mai lovesc de ele cumva. Incepe sa mi se faca dor, dar incerc sa imi ocup timpul ca sa uit. E greu sa-ti fie dor, si sa nu poti avea contact fizic. Am noroc cu Iepurele, desi uneori il bat la cap, dar trebuie sa ma suporte ca doar noi doi suntem. Azi ne ducem sa facem curat in casa, cel putin asa ne-am propus. Iepurele inca doarme, s-a culcat la 3.30, din cauza ca a dormit la pranz. E deja 9.45. Trebuie sa ne facem un program sa ne culcam mai devreme ca sa nu avem apoi probleme cu trezirea cand o sa avem joburi.