Friends...

Unele reclame arată realitatea aşa cum este ea. Ai 100 de prieteni care până la urmă se transformă în câţiva prieteni adevăraţi. Prin “adevărat” se înţelege acel prieten care scoate voma din chiuvetă, din cauza că tu nu ai nimerit wc-ul; acela care vine, deşi sunteţi certaţi, să te ia de la petrecere să te ducă acasă pentru că tu eşti prea praf; acela care inventează minciuni pentru tine ca tu să nu fi prins; acela care ia vina asupra lui, numai să nu pateşti tu mai rău; acela care te împrumută cu bani amânându-şi cumpărarea unui lucru important pentru el; acela care se trezeşte la 5 dimineaţa şi îţi aduce benzină la mai mult de 50 de km de casa lui. Din ăia 100 de prieteni , sub 10 fac aceste chestii, unele chiar mai importante şi mai scârboase.
Aşa că, pentru un gram de iubire pe care mi-l oferiţi, eu vă dau două grame înapoi.

De ce?

Nu merita efortul. Cu cât se termina mai repede, cu atât mai bine. Oricum nu era nimic important, nimic care să conteze. Nume care nu-mi spuneau nimic, pe care a doua zi nici nu mi le mai aduceam aminte.
Până am cunoscut-o pe ea. Elegentă, sofisticată, puternică, hotărâtă. Din prima clipă am ştiut c-o doresc. Ştiam că de data asta trebuie să fiu pe măsura aşteptărilor, să-i demonstrez că sunt un bărbat adevărat. Să termin ultimul.
Panică, îmi tremurau genunchii, palmele îmi erau transpirate, dar încercam să simulez indiferenţa. Era important să prelungesc momentul, să mă controlez, să mă abţin. Ştiţi cum e. Al dracu de greu.
Cum a fost? Păi cum să vă explic? Am luat-o uşor, am atins-o, am mirosit-o, am gustat din ea. Încetul cu încetul, pentru a savura fiecare părticică. Era ca şi cum descopeream acest lucru pentru prima dată. Celelalte experienţe rămâneau în urmă, fără nici o valoare.
Nu-mi venea să cred câte am irosit până acum cu graba mea. Secretul nu constă în multe şi scurte. Nici pe departe! Mai bine mai puţine, dar prelungite cât mai mult. Doar aşa poţi să ai o experienţă adevărată. Şi doar aşa te poţi considera un bărbat adevărat. Tare!